Imaginea Revolutiei Române din 1989 si a revolutionarilor (I)

Fragment de convorbire cu Raymond Luca, senator pentru diaspora (2008 - 2012), presedinte al Comisiei Parlamentare a Revolutionarilor din Decembrie 1989 (2009 - 2012), pentru GRAPHIC ARTS & MEDIA BUSINESS REVIEW si PORTALUL REVOLUTIEI
http://www.youtube.com/watch?v=SyYbnexxhv4

Raymond Luca

Raymond Luca: ... ultimul, ultimul ceas, ca sa spun asa, pentru ca in opinia mea ei nu mai au multe sanse pentru a fi cu adevarat rasplatiti, recunoscuti, ca societatea sa le acorde o recunostinta meritata. Iar mesajul meu este unul foarte pragmatic: in anul urmator, avem alegeri europarlamentare; revolutionarii, daca vor sa mai arate in tara asta ca exista si ca reprezinta ceva cu adevarat semnificativ, vor trebui sa faca urmatorul lucru: vor trebui sa se retraga din toate structurile politice in care se afla in momentul de fata, indiferent de cum se cheama partidul respectiv, pentru ca nici unul din partidele mari de astazi nu le-a recunoscut...

Sorina Dascalu: ... toti revolutionarii?

R.L.: Toti.

S.D.: Adica nimeni sa nu mai aiba aceasta apartenenta la o grupare politica...

R.L.: Toti. Cu atat mai mult cei care detin si functii importante. Deci, daca vor cu adevarat sa fie liberi, trebuie sa se retraga din aceste structuri politice toti. Al doilea pas: trebuie ca toti sefii de asociatii care sunt, multi dintre ei, din anii 90 si pana astazi, sa faca un pas in spate, sa plece din aceste functii. Asociatiile respective sa-si aleaga structuri de conducere noi, in care oamenii pe care ii aleg sa fie oameni de succes in societate, oameni care au dovedit, prin propriile lor forte, ca sunt in stare sa faca ceva in aceasta societate, nu sa astepte mila partidelor. Si, in sfarsit, al patrulea lucru pe care ii sfatuiesc sa-l faca este sa-si aleaga un reprezentant, sa sustina un candidat independent, unul singur, un candidat independent la alegerile europarlamentare.

S.D.: De ce unul singur?

R.L.: Pentru ca... asa ar fi un candidat independent, nu o lista. Ca sa faci o lista, trebuie sa fii o alta structura, o structura politica. Dar ei pot, cei douazeci si ceva de mii, cati sunt, plus familiile lor, plus prietenii lor, sa dovedeasca ca intr-adevar pot reprezenta ceva in tara asta. A alege un europarlamentar independent, sustinut de catre revolutionari, ar insemna un semnal extrem de puternic pe care l-ar da clasei politice. Ca inca mai reprezinta ceva. Si aceasta reprezentare, faptul ca reprezinta suficient de multi ca sa poata alege un europarlamentar independent, trebuie sa dea de gandit partidelor legat de miscarea revolutionara si de demersurile pe care trebuie sa le faca pentru ca sa-i reinstaleze, ca sa zic asa, in drepturi.

S.D.: Sa inteleg ca in prezent noi nu avem... (noi romanii) un europarlamentar revolutionar?

R.L.: Nu.

S.D.: Deci nu exista... dintre cei care sunt... sau nu stiti?

R.L.: Nu. Din cate stiu, nu exista. Sau, daca cineva dintre europarlamentari a avut de-a face cu Revolutia intr-o forma sau alta, sa zicem ca a fost la Revolutie, modul in care se manifesta nu are nici o legatura cu miscarea revolutionara. Nu. Miscarea revolutionara trebuie sa aleaga un om dintre ei, sa fie in stare sa se uneasca suficient de puternic ca sa reuseasca sa aleaga un astfel de europarlamentar din randurile lor.

S.D.: Dar in Parlamentul Romaniei exista. Revolutionari...

R.L.: Exista, da. Exista un numar de senatori si de deputati care...

S.D.: Si sunt ei sustinuti de revolutionari? Ca revolutionari care ar putea sa faca si in acest sens ceva mai mult? Deci ca parlamentari, dar si ca revolutionari?...

R.L.: O parte dintre ei sunt membri ai Comisiei Parlamentare. Au fost intotdeauna. Comisia asta Parlamentara, hai sa spunem legata de aplicarea Legii 341, este in momentul de fata a patra astfel de comisie. A fost o prima comisie condusa de senatorul Sergiu Nicolaescu, apoi o comisie condusa de deputatul Vasile Cutean, apoi comisia condusa de mine si astazi comisia condusa de un alt revolutionar, Cristian Sefer. Deci, parte din parlamentarii care sunt revolutionari sunt la aceasta comisie. Si, fiind in aceasta comisie, sigur ca rolul lor este sa ajute miscarea revolutionara. In ce masura au reusit, cat de mult au reusit, este de discutat, desigur. Dar mai exista si alti parlamentari, atat in Senat cat si in Camera Deputatilor, care au calitatea de revolutionar. Nu am vazut, nici in mandatul meu, si cu atat mai putin stiu in alte mandate, ca acestia sa aiba macar o atitudine, adica sa aiba o atitudine pozitiva sau...

S.D.: Sa-si expuna macar punctul de vedere atunci cand apar probleme specifice.

R.L.: Da, foarte rar. Foarte rar.

S.D.: Dar le este cerut acest punct de vedere?...

R.L.: Dar eu nu am ridicat chestiunea aceasta legata de alegerea unui europarlamentar independent sustinut de revolutionari ca sa faca el ceva la Bruxelles pentru revolutionari. Daca face ceva la Bruxelles pentru revolutionari, e foarte bine. Si ar putea sa faca. Ma gandesc ca ar putea sa aiba o agenda legata de revolutionari si la Bruxelles, la institutiile europene, unde exista, ca sa spun asa, serioase atributii care ar putea sa ajute si revolutionarii. Dar e mai putin important. Importanta este lovitura de imagine pe care ar da-o revolutionarii in Romania daca ar fi in stare sa aleaga unul dintre cei 31 de europarlamentari. Romania va avea 31 de europarlamentari, iar revolutionarii daca sunt, vor fi uniti, vor avea unul dintre ei.    

Sorina Dascalu