Adrian Sobaru se arunca de la Balconul salii de plen a Parlamentului
intr-o zi de 23 decembrie (2010) – cand ar fi trebuit sa se sarbatoreasca victoria
Revolutiei Romane si a Libertatii -, protestand fata de deciziile unui
guvern nedrept de a diminua si, implicit, a incalca drepturile copiilor cu
dizabilitati. Unii oameni din presa au afirmat ca sacrificiul sau era facut in
scop personal (unul dintre propriii sai copii suferind de autism), lucru total
neadevarat. Pe tricoul purtat in momentul “saltului in neant”, era
scris : „Ne-ati
ciuruit !!! (O
parafraza la o expresie celebra din filmul Cu mainile curate, regizat de Sergiu
Nicolaescu, preluata adesea de catre politicieni – presedintele Basescu, dupa
alegeri: Un fleac, i-am ciuruit!; premierul Ponta, la o inaugurare de
cinematograf, adresandu-i-se lui Sergiu Nicolaescu: Nu voi spune L-am ciuruit!
etc.) Ne-ati vandut si ne-ati tradat. Ne-ati ucis viitorul
copiilor. Ne puteti lua viata si banii dar nu
LIBERTATEA !!!”. Aceste fraze arata intentia eroului contemporan
de a protesta pentru viitorul tuturor copiilor, nu numai al copiilor sai, nu
numai al celor cu dizabilitati. Mai mult, Adrian Sobaru considera ca, dupa ce
Dumnezeu nu l-a lasat sa moara, a inteles ca raul era cu mult mai mare decat crezuse
el si ca a primit a doua sansa la viata pentru a lupta impotriva acestuia. In
2013, Sobaru a intrat in greva foamei, in mai, apoi in septembrie, chiar de
ziua copilului sau. El a solicitat depolitizarea mass-media si a institutiilor
statului de drept, respectarea promisiunilor din campaniile electorale si, din
nou, a drepturilor si libertatilor tuturor oamenilor “de rand”.
Un interviu cu Adrian Sobaru a realizat Gheorghe Iosif,
pentru Portalul Revolutiei Romane http://www.portalulrevolutiei.ro/forum/index.php si il puteti urmari la https://www.youtube.com/watch?v=eqR0MS2IUf0
Intr-un editorial din Observator cultural, iunie 2011, Carmen
Musat o cita pe Doina Cornea: “In vreme ce, in revista 22, Adrian Sobaru este privit cu condescendenta
si considerat instabil emotional, Doina Cornea – ea insasi acuzata de
instabilitate emotionala, pe vremea cand protesta impotriva puterii comuniste –
ii trimite acestui om simplu, dar pentru care valorile morale inca mai
conteaza, un mesaj impresionant: „Forme extreme de protest nu se fac decat fata
de oameni sensibili, la a caror iubire se poate apela. Era teoria lui Gandhi si
el a izbandit. Onorate domnule Sobaru, tin sa va spun ca gestul dumneavoastra
din Parlament m-a impresionat profund. Am inteles de la inceput ca era un
protest transpersonal in interesul majoritatii romanilor loviti de masurile
aberante ale guvernantilor actuali. Era un gest de sacrificiu personal in
interesul celorlalti. La fel am pretuit si explicatiile pe care le-ati dat,
apreciind mai ales faptul ca nu ati cedat in fata unor sfatuitori – obedienti,
oportunisti si aroganti – obisnuiti sa traiasca in minciuna. Va multumesc
pentru lectia pe care ne-ati dat-o tuturor“.
Asemanat in repetate randuri cu Liviu Babes, Adrian Sobaru refuza
sa se compare pe sine cu acesta, fiind coplesit de personalitatea Eroului din
Poiana; el a venit la comemorarea de la Brasov cu un mesaj foarte important:
cei care nu le vor romanilor binele doresc – cu o aparenta recunostinta! - sa
le izoleze martirii in trecut, sa-i claustreze intr-o istorie ca si moarta,
pietrificandu-i acolo, inchisi in timpul lor. De aceea, noi trebuie sa privim
in prezent si viitor, transpunand in viata noastra si a copiilor nostri
valorile in care Eroii au crezut, principiile pentru care s-au jertfit,
sufletul lor – traind prin noi - sa fie parte din sufletul nostru.
Un fragment de inregistrare cu Adrian Sobaru, la Simpozionul
comemorativ LIVIU BABES, 2 martie 2014.
Mircea Brenciu:
- Sangele de gazetar din mine nu ma lasa sa nu-l
intreb… am o tentatie… Adrian, e greu sa fii erou?
Adrian Sobaru:
- Eu cred ca generatia noastra a depins de noi,
generatia urmatoare… iar fara oameni ca Liviu Babes, care impune respect,
oameni care au murit la Revolutie, care…, datorita lor poti sa te gandesti ca
putem sa visam la o alta Romanie, care poate sa dea o speranta copiilor
nostri,… va spun doar un lucru:… scuze ca nu sunt un bun vorbitor si sunt un
tip mai emotiv si in fata domnului general Chelaru ma pierd, va intreb pe dv,
daca pierdeti o mana sau un picior…, n-o spun… Doamne, iarta-ma,… va dati seama
atunci cat pretuiti mana sau piciorul sau organul respectiv. Ei, asa se
intampla si cu societatea aceasta – nu trebuie sa vorbim doar de trecut,
trebuie sa ne gandim la viitor. Iar… nu vreau sa vorbim despre Romania “A fost
odata”, vreau sa vorbim despre Romania ce va fi pentru copiii nostri… Nu stiu
cate tari au posibilitatile pe care le avem noi, oamenii sunt destepti, nu
neaparat ca suntem cei mai destepti din lumea asta, dar romanii sunt destepti,
avem resurse, avem pamant, avem patru anotimpuri, avem tot ce ne trebuie, numai
sa vrem!... Nu stiu, poate putin curaj… (…) Si bun simt… Ca noi nu o ducem rau din criza economica, nu
aceea e cea mai importanta, nu criza politica e cea mai importanta, cea mai
importanta e criza de moralitate, aici e cea mai mare problema…
Mircea Brenciu:
- Adrian, intrebarea pe care urma sa ti-o pun…,
spune-mi, e greu sa comiti gestul fatal, saltul acela?
Adrian Sobaru:
-
Nu…, eu unul nu sunt genul de om sinucigas, eu
m-am dus pentru un protest, dar probabil… trebuia. Iti pierzi controlul, dar
Dumnezeu a demonstrat ca raul nu s-a oprit acolo si… poate e nevoie sa ne
gandim si sa nu uitam… Si cred ca copiii nostri merita sacrificiul nu al unui
om, al unui grup de oameni ci, cum spunea Stefan cel Mare…, eu nu pot sa spun
cuvintele fiindca n-am niciun drept. Tara asta nu e a mea, nu-i a voastra. E a
urmasilor urmasilor nostri, toti avem o datorie fata de ei. Si stiu doar un lucru:
chiar daca o sa mor de foame, fiindca n-am acceptat la inceput niste
compromisuri, stiu doar…, poate ca sunt vinovat ca n-am acceptat, fata de
familia mea, dar un lucru pot sa spun sigur: pentru faptul ca-ti pastrezi
coloana…, copiii mei nu ma vor arata niciodata cu degetul ca nu am incercat sa
fac ceva pentru ei. Atata stiu si va multumesc.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu